joi, 10 decembrie 2009

Imi indulcesc existenta.

Mmmmm... pap cornulete.Cu gem, evident. Mmmm...Cand n-as manca eu ceva , de fapt? Am citat din clasici in viata.



Savurand la maxim ( ca de obicei ) niste dulciuri...trimit niste pupici la fel de dulci clasicului meu in viata :Ms. Dovleac .

miercuri, 9 decembrie 2009

Panza de paianjen.

"...si nici nu vreau sa ma despart de el pentru ca poate il iubesc, zic poate, nu stiu sigur, doar e tovarasul meu de atatia ani, ce naiba, exista o ramasita de duiosie pentru anii astia, desi daca as fi rea, si de ce sa nu fiu, ar trebui sa ma amuze dragostea pe care i-o port lui Mihai, e cam asa cum imi iubesc pantofii ca sunt acolo in picioare, am nevoie de ei sa nu-mi intre praful drumului printre degete, sa nu ma ranesc, cam asa cum imi place casa mea si micile tabieturi, cam asa cum iubesc trandaveala dupa-amiezilor de duminica sau perna pe care-mi asez noaptea obrazul, si mi-e drag de el ca de tot ce exista in jurul meu, cu deosebirea ca lucrurile nu respira, nu pun intrebari, nu cer raspunsuri. "



Nopti orientale 2 - Zully Mustafa


Ea este Cana mea .

Sunt in fata canii mele de lapte, aceea de toate zilele.Nu as rezista fara ea. E printre putinele elemente despre care ai certitudinea ca vor fi si maine acolo, despre care stii ca nu pot tipa, nu-si pot varsa nervii pe tine, nu te pot acuza de nimic ( mai ales de lucruri pe care nu le-ai facut, dar e atat de dulce descarcarea).Pur si simplu imi ador cana .

O am de atatia ani, si desi am primit altele mai noi si poate mai frumoase, parca tot ea ma atrage cand se deschide usa dulapului. Designul lasa de dorit , in principiu. Plina de ceainice si de “I like tea”..elemente care daca ar disparea maine , pe cuvant ca nu m-ar interesa…cana mea ramane , totusi, una deosebita. Ea e alba , iar toarta ei galbioara. E asa scumpica incat iti vine sa o pupi crezand ca e un pui.

Dar stiu eu secretul ei. Hehe , doar e cana mea, cum sa n-o cunosc ?! Prin toarta ei de culoarea unui pui mic si dulce, se uita ostentativ la mine din dulap : “ Sper ca ai de gand sa ma iei de toarta, nu degeaba am colorat-o. Oamenii civilizati tin canile de toarta, sa nu cumva sa te atingi de altceva ca sun la 112” . Ma bufneste rasul si acum cand imi dau seama ca emit o intreaga teorie a unei simple cani pentru altii. Dar te asigur, nu e o simpla cana, e cana mea! Si educata pe deasupra !...

Uf, cat mi-esti de draga !



miercuri, 2 decembrie 2009

Si tu credeai ca il iubesti.Si el credea ca mai are putin pana la orgasm.

" Femeie care-ti astepti barbatul sau caruia probabil chiar azi ii trimiti un semn de iubire, gandeste-te ca poate chiar in noaptea cand ai simtit ca-l iubesti mai tare, ca nu e cale de intors din acest sentiment, ei bine, draga mea, chiar in noaptea aceea degetele lui au framantat carnea alteia, au mangaiat-o si au rasucit-o, au sarutat o piele mai fierbinte decat a ta, mai disponibila, poate mai cruda, buzele lui te-au uitat in timp ce faceau asta, degetele alea pe care le-ai sarutat pentru ca ti se pareau atat de bune, atat de blande, acum intrau si ieseau din intrandurile si iesindurile altei femei. "


~ Nopti orientale ~ - Zully Mustafa


marți, 1 decembrie 2009

O ultima seara de noiembrie.

Era seara. Un autobuz. O ruta care parea sa nu transmita nimic special . Cu castile in urechi, o oarecare domnisoara statea pe un scaun din care putea vedea tot autobuzul. O puteam vedea foarte bine de unde stateam eu, dar ea oricum nu mi-ar fi acordat mie atentie.Parea deconectata.Rupta de tot ce o inconjura. Nu era trista, sau cel putin nu asta era impresia pe care o lasa. Se uita parca in gol, pierduta in universul creat de micul aparat ce ii trimitea note muzicale catre timpane. Cand..pe neasteptate se produce un declick. O vad ca are o scurta tresarire.Nu inteleg de ce o fixez, dar continui sa ma uit la ea cu aceiasi ochi, ce par focusati pe ceva vital. Ma atrage poate pentru ca uneori ma regasesc in starea ei de acum, pentru ca simt ca am ocazia sa ma privesc din exterior ..si nu mi se intampla des sa simt asta . Ii urmaresc privirea si vad ca tinta ei este un baiat. Un tip pe la 20 si ceva de ani,abia urcat, cu un fular aruncat in dezordine peste umar, cu niste adidasi foarte curati, dar cu sireturile haotice curgandu-i pe afara. Se aseaza pe diagonala fata de ea, dar campul sau vizual o cuprinde atat de bine. Il vad cum ii arunca o privire fugara.Observa ca ea il fixeaza si intocmai ca un copil intoarce capul si isi lanseaza ochii pe o orbita ce trece de geam si se duce undeva departe, in afara, parca dorind sa fuga de ceva ce l-ar putea face sa roseasca. Trece o statie, trec doua. Isi arunca priviri la fel de fugare ca prima, dar nimic nu pare a se materializa. Lipsa de curaj, relatii existente..cine stie ?! Cert este ca pe masura ce statiile curg, ii studiez ca pe ceva atat de special.Mici zambete de abia conturate in colt de gura zburda ca 2 sageti de la unul la celalalt, priviri ce se doresc furise se intalnesc totusi uneori, de parca si universul ar complota ca ochii lor sa se intalneasca. Si mai trece o statie, mai trec doua. Eu la a doua de aici cobor. Insa, usile se deschid in statia anterioara celei unde eu ma voi desprinde din poveste, si observ cum fata isi aseaza o suvita rebela, ii arunca o ultima privire, un ultim zambet..il vad raspunzandu-i...si ea coboara. El a ramas.Inca o poveste se incheie.Cobor si eu.E intuneric, dar mintea mea zboara atat de vioi incat pare un licurici datorita aripilor vibrande . E bezna.Si totusi atat de lumina. Noapte buna, utopie feerica !

luni, 23 noiembrie 2009

Furnaaal





Frate, deci mi-a iesit un cos in barba. GI-GAN-TESC ! Il simt cum vrea sa pocneasca, dar nu-i iese pasenta. Ce stresaaaant ! :(( Si nici macar n-are cap b-( ..Pfoai..parca am un ou in barba X( ...CAH ! L-as dinamita, pe cuvant !

duminică, 22 noiembrie 2009

I need her in my arms - l Wayne :X:X:X

Searching to find love
No hurting she needs kind love
certainly ready anytime for divine love

[-Chorus-]
I need her in I arms to charm and keep I warm
O and I'll be flowing on and on from dusk till dawn..
She's the one who keeps I calm right through the storm
so be strong , do no wrong..
I need her in I arms to hold
just to warm her when she's cold
Be by her side so brave and bold
O I'll be in full Hi-trol
Lightening flash and thunder roll
Let`s get close now it`s time to start the show
just in case you have never been told
you should know girl you worth more than money and gold

I need her in I arms to charm
and keep I warm
O and I'll be flowing on and on from dusk till dawn..
O she's the one who keeps I calm right through the storm
So be strong and do no wrong...

She said it jolly good
Say she prefer Africa dan hollywood
She say never get caught like the fally would
She need I-wayne and no robin hood
nah she truly good
No matter what the time or weather I need her close by I
She's so warm and tender
She's a joy fullin I-wayne

I need her in my arms to charm and keep I warm
O and I'll be flowing on and on from dusk till dawn..
She's the one who keeps I calm righ through the storm
So be strong do no wrong

I need her bring light in I life
There'll be no fight fight
O in I I night

She's not no high tide
She's alright
She full life high side
day and night

I need her in I arms to charm and keep I warm
O and I'll be flowing on and on from dusk till dawn..
she's the one who keeps I calm right through the strom
So be strong do no wrong

I need her bright light
need her bright light
need bring light.



sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Passion.

Mi-e pofta. Nu am mai facut nimic de mult. Nici macar singura.Dar, tocmai asta e problema: NU VREAU singura. Vreau sa simt caldura unui trup masculin, sa ma pierd intr-o pereche de brate care sa ma faca sa tremur, sa simt o respiratie calda si usoara langa urechea mea care sa trimita prin corpul meu cele mai fine vibratii..fine, dar cu o destinatie precisa: ORGASMUL . E atat de mult ce vreau eu? Sau poate tocmai oprelistile mele "de fata model" fac dintr-un lucru atat de normal o fantasmagorie?

Ce urat...Nasol moment, nasoala senzatie...Nici macar nu mai vreau sa-mi selectez cuvintele. La urma urmei , de ce ar trebui sa dau o forma speciala la ceva ce e atat de normal ? Vreau apropiere, vreau mangaiere, vreau un barbat ! Nu punct, semnul exclamarii ! Pentru ca mi-e poftaaaa !

Cea mai proasta decizie : sa ai bun-simt, sa respecti lucruri care au fost intr-atat incat sa iti faci rau singur...Uneori mi-ar placea sa ma pot desprinde de gandurile mele de fata cuminte, mi-ar placea sa nu mai doresc atata sa fiu fidela si sa nu ranesc pe nimeni, cand eu la randul meu sunt ranita...atinsa cred ca e totusi cuvantul potrivit..daca nu de realitati, macar de banuieli. Si..hai sa revenim..ca am deviat.. MI-E POFTA ! ..dar..revenind..alteori..imi da o stare atat de buna faptul ca sunt o fata cuminte, faptul ca printre atatea tar** mai sunt si fete de buna credinta care nu s-ar duce cu altu` nici daca ar fi in pofte maxime, nici daca si-ar dori macar cu gandul o experienta noua ...Sunt totusi mandra de mine ! DAR ..poftele raman ....


PS: vreau .

luni, 16 noiembrie 2009

Sentimente.Efemeritate

" Poate ca am fost

Si-am ramas un adult copil

Si te rascolesc aiurea, complet inutil

Poate ca invers

Si sunt un copil adult

Dar nu te-am iubit prea putin

Eu te-am iubit prea mult "


Taxi - Niste raspunsuri


vineri, 13 noiembrie 2009

Azi..sau maine..sau ieri...

Un moment dintr-o zi...o zi ca oricare alta...Aceleasi prietene, aceleasi probleme, aceeasi existenta dilematica, dureroasa, nesuferita chiar...ah..atat de limitata involuntar din cauza celor din jur ...


" - Cat ma enerveaza ca nu pot sa-l caut...
- Haide ! Da-i un semn !
- Nici mie nu mi-ar conveni sa-l bombardeze o fata pe iubitul meu, cu care locuiesc, cu sms-uri...
- Mda...De ce mereu trebuie sa ne gandim la ceilalti ?
- Si eu detest senzatia asta, dar...
- La naiba cu viata asta !
- La naiba cu sentimentele ! ...
- Stii, de fapt plang...E ziua aceea pe luna...Vreau sa mor ...
- Pare rau, mi-am facut pofta cu coliva . "

Si inca o data..pentru a mia oara de fapt...isi creionasera un zambet fragil pe chip una alteia...in pofida problemelor, in pofida oprelistilor...Aceasta schita exista pe fata lor...chiar si pentru cateva clipe...Si era minunat ! 



vineri, 16 octombrie 2009

Redemption..k imi place cuv:))

Ce frumos este sa poti ierta..sa poti uita..Stii, cand esti inconjurat de nulitati, principii aparente, idealuri false, ai senzatia ca nu vei putea sa te dezbari de acest univers colateral unuia normal niciodata. Insa, vezi tu, lucrurile nu stau chiar asa. Orgolii, superioritate-inferioritate..sunt doar cateva dintre oprelistile pentru un traiect reusit..Stii, demult credeam ca a fi puternic inseamna a-ti demonstra superioritatea.Cu timpul, am realizat ca imaginea de prim-plan nu ar trebui sa apartina oamenilor cu caracter…Acea imagine nu reprezinta decat o aparenta putere ce doreste sa mascheze mii de frustrari pe care cei din exterior nu le percep..insa tu..da ..TU..acela din prim-plan le resimti chiar foarte tare..Ah si doare..doare ca dracu`..si atunci ma intreb: ce conteaza ce cred altii si cum apari in ochii lor daca tu nu te simti bine?
         
Si o noua intrebare imi apare pe ecran..De ce trebuie sa arati ceva? Adica, oare chiar are rost sa incerci sa demonstrezi ceva ce nu iti aduce nici un beneficiu? Si  uite ca s-au nascut 2 intrebari….Si uite ca asa, comitand aceeasi grava eroare ca atat de multi din ziua de azi, era sa imi ratez fericirea..sa las nervii si orgoliul sa puna capac unei perioade frumoase. Dar mai da`le in …. de aparente , pareri, preconceptii etc. Daca eu, da EU – la urma urmei, de ce mi-ar mai pasa asa mult de altii ?! ei nu dau o gura de apa plata pe ce cred sau vreau eu – nu sunt ok ? Si …puncte puncte puncte… sunt mandra de mine ! DA ! Atat de mandra incat tind spre narcisism ..dar..ce mai conteaza spre ce tind daca eu am cei 2 poli acolo , la locul lor ? Daca eu stiu ca am ce-mi trebuie, independent de alte puncte de vedere, persoane bagacioase, stupiditati , restul devine doar un cumul de particule insignifiante in atmosfera.. Eu sunt bine si punct ! Chiar foarte bine… ! Hmm..as putea spune neasteptat de bine !
              Uff ..ce miscare browniana de ganduri..Aproape ca nici eu nu mai inteleg nimic..
              In alta ordine de idei, daca in trecut mi-ar fi spus cineva : " vei ajunge sa iubesti mai mult decat ai facut-o inainte "  probabil i-as fi ras in nas..probabil i-as fi spus.. " ba , tu faci misto de mine ? " 
..dar..acel " dar " care exista mereu si de cele mai multe ori nu ne convine, uite ca acel dar imi este favorabil de data aceasta . Si chiar ma face sa ma simt foarte bine.
               Si plec la munte…si vom fi 2..Hihi..DOI !


marți, 15 septembrie 2009

Struguri...Colet dificil.

O zi...

O zi al carei inceput nu prevestea nimic neobisnuit .  Si cu toate acestea, un tumult i-a ravasit fiinta ..gandurile...parul..tot ce insemna ea. Si dintr-o data, se trezi pornita la drum...Cautand acel ceva de care se incapatana sa nu ii mai fie dor...Mai ales dupa acel telefon nefast care ii curmase orice speranta de salvare...Nici nu-i venea sa creada.  Innota ..sau mai bine zis incerca sa se mentina la suprafata in  aceasta insiruire de fiori prelungi ce strabateau sira spinarii fara nici un pic de jena. Nu se astepta sa mai simta ceva atat de puternic. Se simtea ca un copil ce paseste pe un teren care, desi cunoscut de atata timp, inca ilustreaza o noutate ce ar fi putut speria pe oricine. Pe masura ce se apropia, simtea cum genunchii i se inmoaie, cum toata suflarea e taiata de un cutit invizibil ce nu doreste decat sa despice orice substanta existenta in atmosfera...simtea cum ecoul unor tobe gigantice rasuna din interior fara sa le poata opri sa auda macar claxoanele celor din jur...

Si iata...spatii cunoscute incepeau sa se deruleze in fata ei..Si pasea ...pasea ca un copil ce face primii centimetri din viata sa , tremurand , dar in acelasi timp respirand un aer febril, inspirand si expirand ca si cand acestea ar fi ultimele guri de aer pe care le putea lua ...Parca totul era pregatit sa-i faca o intrare pe masura emotiilor ei...Usa de la intrare era deschisa...liftul era jos..Urca in lift, isi facu ultimele retusuri ca de fiecare data si in cateva secunde se trezi in fata usii lui. Inca nu-i venea sa creada...Era acolo si nu avea putere sa sune la sonerie...Trase o gura sanatoasa de aer si apasa pe buton..Doamne, totul se invartea in jurul ei ! In urmatorul moment, usa se deschise si acel chip cunoscut statea in prag, cu mana inclestata pe clanta, cu buzele intredeschise , fara sa poata macar murmura un sunet...Dupa cateva priviri pline de absolut tot ce nu poate incapea in cuvinte, ea indrazni sa spuna ceva..Ceva banal oricum, absolut deloc proportional cu acele tobe care inca isi derulau concertul in interior, cu acei fiori care ii faceau vocea si intregul corp sa vibreze...

PS: Autorul are nevoie de aer. Continuarea altadata ...poate....

joi, 3 septembrie 2009

Au revoir.

À tes pieds, j`ai déposé mes armes...Et toi? Objet avec visage d`un être?
Qu`est-ce que t`as fait?
Me regarder?
Me trop aimer?
Montrer au moins que ça te plaît?
Haha, on doit blaguer...
On m`a volé le coeur
 Tout simplement comme le voleur
Qu`une fois ayant en main tous les trésors,
Il part sans regarder une seconde en arrière...
Sans trop aimer
Sans au moins en tomber
On m`a volé...
Aller à la police? Quoi faire?
Toutes les personnes vont se taire...
Personne ne peut m`aider
Pour le récuperer...
Alors...au revoir, mon  Âme  !
On se verrait à Paris
Là où rien n`est gris.
Où les amours dansent encore
Comme des enfants pleins de bonheur ...

Fara titlu .

Quoi dire? Quoi faire?
Oh, comme j`aimerais m`cacher sous tes paupières…
Sans falloir donner une réponse,
Sans devoir effacer la hypnose…
- Ce souvenir des jours passés,
Ce miroir de la joie pas encore gelée - …
Je veux tout simplement courir
Et pour mon âme un autre continent choisir !
Sauve-moi !
Prends-moi dans ton vol, petit oiseau de la foi !
Allons vers les nuages !
Vers là où le soleil brille si proche
Qu`on peut aimer sans des reproches.
La lumière, le ciel, les hautes rêves…
Blesser, chagrin et plein de larmes
Resteront en arrière
Là-bas. Peut-être sous tes paupières.
Là où je ne reviendrai jamais !
Adieu , mon petit bébé !

marți, 7 iulie 2009

titleLESS

Aproape 3 ani...O relatie lunga....Lunga si bogata...S-au intamplat atatea incat daca s-ar scrie o carte cu siguranta s-ar vinde foarte bine. Si cu rele si cu bune...cu greseli puerile de ambele parti...cu momente pline de romantism...cu certuri patimase....cu imbratisari si saruturi inflacarate....cu perioade de “nu mai vorbesc cu tine de azi inainte”....cu inceputuri ce nu pot fi uitate nici daca ar avea loc un nou Cernobal....Am iubit amandoi enorm, s-a stiut asta, dar poate nu intotdeauna am fost capabili sa o aratam...iar uneori era absoluta nevoie. Poate ca asta a si dus la despartire...faptul ca fiecare isi dorea ceva ce nu mai putea fi oferit de celalalt...ceva caruia celalalt nu ii maı gasea rostul...Poate ca eu eram intr-o perioada de ratacire si aveam nevoie de caldura la temperatura lavei unui vulcan tocmai cand el se decisese ca nu mai este acest tip de om...ca nu isi mai doreste relatii “sufocante”...Iar eu...oh eu....cata nevoie aveam sa fiu iubita...stransa in brate..sarutata cu foc...”sufocata”....Nu merita nimeni acuzat aici...nu e nimeni blamabil pentru ce ajunge sa simta...doar ca...e greu, doare, ai vrea sa fi iar in bratele lui noaptea...ai vrea sa-l invelesti iar cand stii ca ii e cald....ai vrea iar sa il ciupesti de sfarcuri pentru ca stii ca are o moaca adorabila cand il stresezi...ai vrea sa il vezi iar pe terasa la aer curat cand isi bea cele 3 guri din ceasca oricum minuscula de cafea , chinuindu-se sa faca ochii mari....ai vrea din nou sa iti spuna sa dormi la perete pentru ca “baietii dorm la margine ca sa protejeze fetele”....din nou sa se ia de tine ca stai toata ziua pe hi5...iar sa rada de tine cand papi ciocolata si te faci la botic precum un purcel...iar sa va bateti cu pistoalele de apa desi aveti o varsta amandoi...si altele si altele...si atat de multe altele. Si revenind....nimeni nu e de vina....cu forta nu se poate nimic...dar n-ai cum sa nu iti doresti sa se mai fi putut face ceva. E in firea lucrurilor probabil sa fie greu, sa te gandesti mult timp de la acel moment la tot ce a fost. Probabil asa a fost lasat...sa ne amintim mereu ce am trait, dar mai ales ce ne-a facut bine...Poate ca el nu va sti niciodata sau poate nu va crede avand in vedere ca am fost mereu o persoana mandra...poate uneori in detrimentul meu...dar eu chiar ii multumesc...Pentru ce? Nu cred ca as putea sa stau acum sa fac lista .....si ar durea cu siguranta..pentru tot cred, dar mai ales pentru ca m-a iubit sincer..si chiar am simtit-o....pentru ca atunci cand credeam ca toti masculii sunt facuti sa isi bata joc, el a aparut si a avut grija de mine, pentru ca a venit si m-a invatat sa visez si la lucruri ce tin de formarea unui camin, de nasterea unui bebe...etc etc etc. Oricum...a fost frumos...Ramane o persoana speciala pentru mine pentru absolut tot...Indiferent de cum si cat am stiut sau am reusit sa arat ca eu chiar apreciez ceea ce facea....


                                                                  

2 semaines et 2 jours de plus . 



miercuri, 8 aprilie 2009

ha ha ha !




HA HA HA ! Cred ca asta inglobeaza totul . Oameni mici, principii inexistente , scrupule la dimensiuni colosale in inexistenta lor ..Asta inseamna ea...ele..uneori ei...Salvarea este ca nu toti sunt la fel ! DA ! Multi ajung sa generalizeze., ca "viata e grea" , " ca barbatii sunt porci si femeile sunt cu*ve", " ca etc etc etc ..Nici nu ar trebui sa-i mai criticam pe acesti oameni ca ajung sa uniformizeze masele pentru ca, din pacate, asta e senzatia, asta e gustul amar al gunoaielor din ziua de azi...Reciclarea nu functioneaza intotdeauna si chiar atunci cand se desfasoara asta nu se intampla unde este nevoia mai mare..Dar tot putem rezista drepti . Chiar se poate ! Totul depinde de etic, principiu si alte asemenea mistere pentru masele naravase ce alearga in disperarea oarba catre un scop atat de mic...Absolut totul tine de singularitate...La urma urmei , nu suntem niste turme , niste cirezi ..sau nu ar trebui sa fim, dar din ce in ce mai multi oameni se indreapta cu mandrie catre aceste categorisiri . In esenta fiintei umane, suntem indivizi, suntem un "eu" care trebuie foarte bine coordonat pentru a nu cadea in sacul plin de scarba si gunoi - definitia multor "euri" din ziua de azi . Dar cum lumea nu e roz, Bolton nu locuieste in Romania, ciocolata ingrasa , piscina si banii nu cresc in curtea orisicui si multe alte astfel de metafore, nimic nu trebuie sa surprinda . Educatia precara sau inexistenta - ca astea sunt stadiile la care mai poate exista, exact ca vitezele Trabantului : incet si pe loc - duce la astfel de caricaturi. Asta e viata, cu bune si cu rele, curate si murdare, plina de antiteze . Poate tocmai asta o face mai interesanta , mai complexa, mai "vie" . Iar pentru tine, microb al umanitatii, unul dintre microbi, viata iti face un mic rezumat existential : " Ai orizontori largi insa e o mica problema caci fereastra camerei tale are vedere la ghena ". Acum te las, trebuie sa plec la facultate. Te las in gaura ta , unde esti pierduta si unde vei ramane pentru ca nu poti sa te ridici, nu esti in stare sa faci pasul inainte..Te las cu bine. Eu am imunitatea crescuta.

marți, 7 aprilie 2009

DA !

A venit primavara...si da, a venit cu vesti superbe. De ce ? Pentru ca merita, pentru ca vrea , pentru ca a crezut si crede si nu in ultimul rand pentru ca poate ! Intr-adevar, nu mai exista...nu mai sunt acele universuri paralele in care se pierdea adesea...Acum e doar aceasta veste, luata ca atare, adulmecata pana in adancul sufletului. Parca nici nu mai conta ca a mai sunat o data cornul aducator de vesti si ca s-a dovedit a fi iluzie. Nici nu mai conta ca data trecuta venise cu alt tren vestea, pe alt taram, in alta gara , cu alte suflete pe peronul ei.Acum era adevarat, confirmat, simtit...Freamat, vis, dorinta , pathos ...Acum era real ...Venea cu adevarat si avea sa aduca dezlantuirea sufletului care astepta de atata timp aceasta clipa, independent de imprejurimi . Venea cu adevarat , venea doar pentru ea ...asa simtea ea....si sosea acum pe un taram nou , plin de prospetime , plin de prezent si viitor , fara nimic adiacent care sa faca sa paleasca macar un pic din febra acestui moment unic . Nu mai conteaza ce a fost, nu mai conteaza lucrurile , persoanele, visele ce s-au dus ! Totul e prezent , totul este vis nou, este inflorire, este primavara in suflet si peste tot odata cu el ! DA ! DA ! DA ! De 3 ori da spus cu toata puterea ! Vine in Romania...Vine sa ii atinga striatiile cele mai fine ale inimii, sa ii alinte inconstientul, subconstientul , eul ..TOT ! Vine sa creeze vibratii in tot corpul..sa aduca minune, iubire...toate sentimentele intr-un cumul ametitor ! Nu ai cum sa nu stii , nu ai cum sa treci cu vederea...e parte din ea. Vine Michael Bolton in Romania ! Atata asteptare...atata visare..e incununata acum cu succes . A reusit inca o data ! Pentru ca merita, pentru ca vrea, pentru ca a crezut si crede si nu in ultimul rand pentru ca poate..