Si iar tu..vii tiptil si imi stergi de pe fata lacrimile..iti simt mainile calde cum imi cuprind obrajii si cu ochii calzi, fixati in ochii mei, imi spui sa nu mai plang pentru ca nu vei pleca..Si apari sa stergi ceea ce altul a gresit..ceea ce altul n-a stiut sau n-a putut sau poate nici n-a vrut ..Si imi evapori lacrimile sub temperatura ridicata a palmelor tale ce transmit caldura cand inca nu s-au contopit cu pielea mea..Ma strangi tare la piept si fara sa stii de ce plang, ma saruti pe par si..nu ma intrebi nimic. De ai sti cat bine imi faci ..de ai sti cat ma ajuta sa nu ma intrebi nimic..sa nu ma faci sa te ranesc inutil, pentru ceva-uri inutile..pentru cineva a carui aroma o sterg treptat din tot..Atat de delicat ai intrat in viata mea, incat nu mi-as fi putut inchipui ca imi poti deveni cel mai ferm sprijin..cea mai primitoare pereche de umeri la adapostul caruia sa imi culc sufletul ce lucreaza inca la uitare..Poate sunt ghinionista pentru ca iar si-a amintit si m-a sunat..poate sunt doar puerila pentru ca nu pun piciorul in prag sa strig suficient de tare si vizibil ce am simtit candva si ce acum vreau sa uit cu inversunare..Cert e ca tu esti aici..Esti palpabil si asta e tot ce-mi mai pot dori de la viata..de la ..un suflet ..sa fie palpabil, nu compus din vapori murdari si vorbe meschine . Un sincer multumesc !
Naturaletea din fiecare vorba, gest este cel mai frumos cadou de Craciun.
- Mosule, du-te la oameni care chiar au nevoie de tine. Eu mi-am primit cadoul..Unul cu mult mai mare decat asteptam sau visam.
Imi era atat de bine fara tine. Cunoscusem linistea, multumirea, zambetul constant ..cunoscusem pe cineva care imi stersese prin tot ce facea ceea ce tu nu stiai sa vezi..Vai, te-a traznit brusc o curiozitate nebuna sa stii ce mai fac, sa ma intrebi cum mai e viata mea " sociala " .. Eh, uite ca e buna, orbule ! Uite ca altii au vazut, au vrut, au luptat si..au avut .
Tu ? Nimic. Multime vida.
Sterge-ma din agenda, din orice lista, din tine. Pleaca.
Doamne, si imi spui cu atata nonsalanta ca " nu am mai vorbit de ceva vreme ". Pai da, mai omule, si daca nu m-ai fi sunat acum, ar fi devenit " multa vreme " acel " ceva vreme " . In continuare, nu vezi, nu stii, nu simti. Vii doar sa ..vii.
Cum pot fi unii oameni atat de orbi ?! Cum pot unii oameni sa tanjeasca atat dupa un rau ?!
Voiai sa ma vezi weekendul asta ..Hmm, emotionant ... Si eu am vrut sa te vad un an de zile . Weekendul asta sunt cu EL, cu acel el care imi dedica tot timpul lui, care ma face sa zambesc, care lasa copilul din mine sa aleaga orice jucarie si sa se bucure de ea ore in sir , cel care lasa femeia din mine sa fie doamna pe care si-a dorit-o mereu alaturi, cel care..da, care lasa curva din mine sa i se arate doar lui ..cel care la 12 noaptea imi spune cu drag de fiecare data " buna dimineata, iubire " .
(As vrea sa nu mai simt ce simt cand aud de tine. )
Si totusi, EL e cel care ma elibereaza in fiecare zi si in fiecare noapte de mii si mii de ori .
Ma opresc pentru cateva secunde din ce fac si ma duc la fereastra.Nu mai am rabdare sa continui ce faceam si imi iau o meritata pauza . Teoretic, eram in cautarea unui moment de liniste, dar cand colo, ce sa vezi...pe strada, disperarea, problemele, crizele existentiale ..se citesc cel mai bine..In forfota oamenilor care parca ar prevesti un final,in modul lor sumbru de a se imbraca in anotimpurile reci, in mersul lor alert in toate directiile....Oameni alearga de colo-colo parca mai dezordonat ca niciodata..Cand se apropie sarbatorile, parca toti intra in vrie..Vad valuri intregi de oameni care intra si ies pe usile hypermarketului de peste strada..tineri cu cosuri pline de parca s-ar pregati de un razboi anuntat..batranei care se chinuiesc sa tarasca sacose mult prea mari pentru puterile lor, de asemenea incarcate pana la refuz cu provizii pentru "perioada crepusculara" care urmeaza sa vina..Doamne, oameni buni, vin doar sarbatorile..Atat de preocupati sa umple rafturile frigiderului si cele ale unei debarale, insa atat de putin preocupati de tristetea si amaraciunea ce se citesc in culorile hainelor, pe fetele lor..Ca vorba aceea, de ce sa imbrace un zambet frumos pentru ca vin sarbatorile, pentru ca se aduna familii si prieteni, pentru ca se face mult mai cald in casa..pentru ca, pentru ca, pentru ca...?! Neah..mai bine, infofoliti bine in gri si negru si rareori, intr-un bleumarin mai viu ..misuna pe strada ca un furnicar proaspat zgandarit de piciorul vreunui copil rautacios..E dezagreabila imaginea lumii in luna decembrie..
*Cu toate astea, exista locuri frumos impodobite in care, in mod suprinzator, primarii nu au mai optat pentru albastrul absolut hidos al beculetelor, ci pentru alte nuante mai calduroase..exista prieteni care traiesc si se bucura de viata mai colorat decat insusi curcubeul..exista si fericire, multumire..existi tu ..exista ea, acea ea dintotdeauna..exista zambete curate, liniste in suflet..si..potentiale ninsori de sarbatori ..asa ca..suntem noi ..si ceilalti...*
Mai lipseste atat de putin pana vom croseta amintiri frumoase, de neuitat . Vom alege impreuna un bradut frumos si tot impreuna il vom impodobi afara, cu nasucurile rosii, insotiti de cani de vin fiert aburinde si de respiratii calde mangaindu-ne buzele sfartecate de frig. Vei fi intocmai acel sprijin pe care imi era dor sa il simt aproape, vei fi acea mana ferma si calda totodata care va pune steluta in varful bradului, acea masculinitate pe care simti ca te poti baza atat atunci cand vine vorba de rostogolit bulgari gigantici pentru viitorul om de zapada, dar si atunci cand o problema esentiala pentru noi sau doar pentru mine mi-ar putea umbri chiar si pe sfert zambetul pe care, cu atata calmitate si caldura, il asterni de fiecare data pe chipul meu. Cu atata rabdare imi demontezi fiecare gand ce o ia pe aratura cateodata, tipic femeiesc..cu atat de mult calm imi spui ca nu vrei sa-mi faci nici un fel de promisiune, ca nu vrei sa te arunci ca altii in povesti nemuritoare inghesuite in fraze cotidiene..si culmea, chiar nu mi-ai promis pana acum decat un singur lucru si pe acela l-ai infaptuit exact in ziua in care mi-ai spus ca se va intampla..Emani realitate ..transmiti constanta..In fiecare zi, pauza de la serviciu mi-o dedici mie, in fiecare seara pornim de la discutii banale, acea banalitate care uneori iti poate face atata bine prin simplul fapt ca e curata..si ajungem la subiecte de o seriozitate si de o verticalitate ce ar putea soca si colosii maturitatii. De ai sti, in alta ordine de idei, cat apreciez ca nu pozezi in fata mea in barbatul care duce o viata minunata, care nu are nevoie de nimic anume .sau poate doar de o femeie inferioara lui, alaturi, care sa ii zgandare orgoliul la fiecare emanatie sonora..Imi place omul din tine..imi place ca intelegi ca a fi om deci implicit vulnerabil de multe ori , nu scuza o anumita mitocanie eventuala sau o anumita lipsa de scrupule vitala in pasii de zi cu zi..Nu. Tu esti om inainte de toate..om, nu lume.
Cu parul strans sus, intr-un coc destul de lejer, incaltata in botoseii mei sub forma de cap de tigru, cu o cana plina si aburinda ( nu de cafea) ma asez dupa mult timp in fata laptopului. Rememorez treptat tot ce am trait in ultimele zile si pur si simplu..plutesc.Ajung fara sa vreau la concluzia meschina " ce mult inseamna banii" si ..fara sa ma mai opresc pentru a-mi lua portia de mustrari de constiinta si fara acea doza exagerata de bun-simt ce imi curge prin vene, ma bucur. Ma bucur pentru ca am familia pe care o am, ma bucur pentru ca am libertatea de care un suflet patimas are nevoie, ma bucur, ma bucur ..ma bucur.
* Let it snow, let it snow, let it snow...Cel mai frumos cadou sunt momentele petrecute impreuna. *
Cat imi place ca au inceput deja reclamele dragute cu aroma de iarna..reclame la tot felul de cafele si ness-uri, cu aburi zvarcolindu-se deasupra cestilor tinute in maini doar de oameni zambitori..muzica ce iti inspira caldura unui camin..seminee aprinse cu sosetele pline de cadouri atarnate deasupra..Mmmm...Casele chiar devin mai primitoare cand isi imbraca straiele de sarbatoare..
Doamne..de data asta m-a luat valul rau de tot..Pierd controlul, ma dezlipesc de sol si simt ca levitez..Ma simt ca un cobai al unui magician care isi exerseaza ultimele tehnici descoperite in materie de levitatie si pur si simplu ma las pe mainile sale, fara intrebari sau comentarii suplimentare. Ma las invaluita de niste atingeri pe care nu le-am simtit absolut niciodata..ma pierd printre senzatii nebanuite pe care trupul meu le fructifica la maxim..Iti savurez mainile ferme in jurul gatului meu cand respiri alert sub mine..iti pierd masculinitatea in caldura-mi proprie fara drept de apel..Esti primul compozitor ce-mi ravaseste portativul, rapindu-mi toata vlaga ce in alte conditii mi-ar fi permis sa vorbesc ..sa gandesc..Ma arunci cu fiecare apropiere intr-un spatiu nedefinit, intr-un spatiu in care masele de energie sunt atat de puternice in interactiunea lor incat nici macar o busola nu poate stabili limite..certitudini..pauze. Tot ce inseamna imprejur se estompeaza cand vaporii de parfum fin masculin incep sa alerge intr-o miscare browniana absolut impresionanta, dorind parca sa faca din fiecare data..o ultima data, o ultima data ireprosabila . Ador puterea pe care o emani..masculinitatea fara cusur pe care mi-o infiltrezi adanc in esenta mea umana indiferent de locatie..Chiar intr-o simpla cafenea, reusesti sa imi opresti respiratia anuntandu-ma la ureche ceea ce urmeaza sa primesc atunci cand vom ajunge acasa..Imi place cum reusesti sa creezi o intimitate de nezdruncinat intre noi doi, desi in jur e atata lume..Sunt atatia ochi ce ne privesc fugitiv, atatea priviri ce ar putea sa iti desluseasca planurile submisive si totusi..nu te deranjeaza cu nimic. Ma topeste siguranta cu care imi apuci parul intr-o mana si imi lasi capul usor pe spate, varsand in timpanele mele toata profunzimea dorintelor tale . Parca niciodata un barbat nu a reusit sa armonizeze atat de bine aroma pe care o lasa in urma sa, fermitatea mainilor pe formele mele, modul in care isi unduieste buzele cand imi vorbeste despre cate in luna si in stele, felul in care se imbraca, dar mai ales felul in care face persoanele din jur sa tanjeasca dupa macar un dram din compania sa..si cu toate astea..Fara sa-ti cer, fara sa iti dau de inteles ca setea acuta ce o resimt mi-ar putea-o potoli doar prezenta ta, ai ales sa ma coplesesti pe mine..sa ma pierzi pe mine intre bratele tale..sa iti pierzi privirile, mintile alaturi de mine..ai ales sa dai telefonul pe silent cand esti cu mine, sa fii sigur ca absolut nimic si nimeni nu ar putea sa ne strice orele pe care le petrecem impreuna..Deci mai exista barbati pe langa care anii nu trec in zadar ...
PS: Ucide-ma in fata semineului aprins si nu voi avea nici un regret . Esti mana criminala sub puterea careia mi-as savura descompunerea ca pe un pahar de apple martini cu mult lime, sub vibratiile unui timbru gutural in stare sa inghete chiar si un vulcan aflat in mijlocul procesului de eruptie.
Repeat pentru ca este atat de aproape de perfectiune.
