La început de an, răsfoind instagramul, am dat peste o postare de la @curierul, care mi-a plăcut tare mult și i-am pus screenshot-ul acolo, în folder-ul pentru suflet (to be followed). Nu se știe niciodată când e nevoie de o minune din "buzunarul ascuns". Și făcea @curierul acolo o recomandare super drăguță (și super utilă - simt eu - pentru finalurile acelea de an în care ne spunem că anul terminat nu ne-a fost tocmai bun/pe plac), să punem în ianuarie, în camera noastră, o cutiuță goală, în care să adăugăm, în fiecare săptămână un bilețel cu un lucru bun care ni s-a întâmplat (iar în ajunul Anului Nou, să golim cutiuța și să recitim câteva dintre lucrurile mișto de care am avut parte pe durata anului). Săptămâna asta ("alintată" de o răceală horror, gânduri peste gânduri despre planuri și-alte planuri, așteptări și alte cele "agitătoare") momentul "bun" pe care îl aleg pentru cutiuță, căci m-a răsfățat al naibii de tare (și merită share-uit) este fix momentul acesta de aici, de pe o băncuță la Saint Roastery, când toată lumea este la serviciu, iar eu sunt liberă (|satisfacția ușor răutăcioasă de a fi liberă fără concediu|), soarele e TOT aici pentru mine, îmbrăcată cum nu-mi stă în fire (în "trening"), checul cu lămâie de aici e la fel de divin ca de obicei, iar mocha latte-ul (*a se citi laaaaaatte) din colecția de iarnă e combinația perfectă de copilărie (cacao delicioasă) și maturitate (cafea de specialitate). Și zâmbetul e on point! (iar pe lângă mine șervețele, picături de nas și alte instrumente atrăgătoare)
Ps: Doamne, cât chec cu lămâie poate încăpea într-un singur porumbel! Măi, băiatule, ușurel, să nu te ia arsurile!
