Ieri ai venit la mine.Mi-era tare dor. M-am obisnuit sa fii o parte din mine si cand lipsesti o perioada mai lunga din peisaj, simt al naibii de tare ca mi-e dor.
Mi-ai adus covrigi proaspeti, calzi chiar, in punga din aceea pentru care as fi in stare sa ucid si un urangutan :X . Ca de obicei, ai venit cu ceva..ca la copiii la care nu indraznesti sa te prezinti cu mana goala pentru ca stii ca ei iti vor cauta mainile cu ochisorii lor galesi oriunde ar fi ele..la spate, in buzunare...si vor astepta ceva, cat de mic...
Ador momentele astea. Si nu pentru ca mananc din nou, cum ai fi tentata sa crezi >:P ci pentru ca ador cum ai grija de mine "intocmai ca un om mare" si ma faci sa ma simt inca un copil ce sta in prag poate-poate o veni cineva sa imi aduca ceva bun. E o senzatie asa placuta, asa calduroasa...
Esti ..sunt ....Tuamne, ce bine ma simt ...Doamne, ce bine ca existi...Nici o declaratie la final, nici un cuvant lacrimogen pentru "tar _ _ " mea din clasa a 4a :)) , ci pur si simplu...doamne, bine ca a existat 117 !
PS: Este 9 si un pic si eu scriu pe blog, in timp ce-mi beau lapticul. Si nici macar nu am intrat pe facebook sa ma joc. De ce? Pentru ca vroiam sa notez .
PS2: Daca nu erai matale, nu aflam prea curand ca protezele nu sunt doar sirurile alea absolut hidoase de dinti, ca sperma contine acid citric si parca si fructoza :"> parca :"> , nu vedeam ce culoare au cadavrele disecate in facultati, nu stiam ca sunt fosti puscariasi unii :)) sau oameni "nerevendicati ":)) etc etc etc etc .... Multumesc !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu