- Spre insule, pe ce peron ?

Si ar fi placut sa nu mai simti. Sa fii doar un banal biped pe-alei inguste. Sa iti fie de ajuns daca  afara-i vant sau frig, arsita sau poate nimic. Sa nu mai ceri, sa nu mai tremuri, sa nu mai zburzi la lipsuri sau prea-plin.  E plin orasul de magazine felurite, dar niciunul cu radiatoare. Candva demult gaseai, vedeai la tot pasul. Acum se cauta, dar ..nu mai sunt la moda. Se poarta translucidul. Se poarta nuanta gheturilor polare. Poti sa aprinzi oricate beculete, sa-nsiri ghirlande peste tot, s-aprinzi nenumarate parfumuri in varf de flacari, la Polul Nord tot frig ramane. Si ti-ai propune sa rezisti, ai scrasni din dinti doar pentru un radiator, ai lasa deoparte atatea mofturi pentr-o patura moale, a ta, dar vezi tu, la Pol e mult prea frig. Si cautarea-i mult prea lunga. Si-am obosit..Caci si omatu-i mare, aerul de-abia-l respiri, iar renii..oh dragii de ei..sunt la serviciu plecati. Si da, avem si aurora, avem si foci simpatice si uneori chiar pinguini atat de scumpi, dar vezi tu..tot e frig. Si tot tanjesc dupa un magazin de radiatoare. Dar criza-i crunta, falimentul e in floare si..eu am obosit. Caci sunt la Pol. Si-aici nu e ca-n insule. Aici inveti sa-ti amintesti. Sa te intrebi si sa rezisti. Pe cat posibil. Dar cica eschimosii-au viata scurta. Iar eu ..ratacesc pe strazi dupa un butic mic. Oricat de mic. Dar sa pot cumpara un radiator. Sa fie bine. Dar sunt la Pol. Aici e frig. Ar ingheta si pietrele, dar vezi tu, aici nu ai asa ceva. Aici este doar...frig.