Acum pot sa iubesc.Sunt fericita.

http://www.youtube.com/watch?v=aJWsKyDtYGw

O gara pustie ..ea..un pistol sustras de la un prieten politist si..singuratatea dezolanta...Era toamna, insa nu una dintre acele toamne ploioase ce nu-ti lasa pasii sa strabata carari indelungate , nu..doar o toamna calduroasa, insorita ziua si racoroasa seara..Visase sa ucida tot ce nu mai vroia sa tina minte ..dar visase la o noapte friguroasa, la un intuneric imposibil de strapuns , la o crima sustinuta de tot ce insemna imprejurimi. Trebuia insa sa se multumeasca cu ce avea. Pasea tematoare pe peron, auzind inca rotile taxi-ului indepartandu-se si se intreba de cateva ori daca facuse bine ca il lasase sa plece ...

 " Nu vreau sa mor..Dar nici nu pot uita..Am depus atatea eforturi sa opresc hemoragia asta, insa curge si curge si nu pot face nimic ..Pare singura solutie ."

Era atat de frumoasa in seara asta..Chiar si ei ii placea de ea..Ii placea cum nu-i mai placuse de mult timp..cam din acel timp cand se gatea special pt el..pt acel el cu care impartise totul de la vise la durere, de la agonie la extaz, dar mai ales de la iubire la ..uitare..Si nu il uitase pe el ca individ..si nu o uitase nici el pe ea..Insa amandoi uitasera ce simtisera candva..pierdusera pe drum multe dintre resursele cu care pornisera ..prea multe pentru a mai putea salva ceva ..Asta o durea cel mai tare..Si era aici sa puna capat..

Se zbatuse sa il uite..Se lasase in bratele altui barbat..gustase alte buze..un alt trup..incercase sa isi ofere sufletul..il primise pe al altuia in spatiul sau existential..INSA..Tot la el se intorcea fiecare gand ca un bumerang..tot dupa el tanjea sufletul pustiit..tot cu el spera sa isi incheie acest parcurs numit viata..

Si iar se intorcea ..si iar realiza ca nu mai e traire..ca nu mai e pasiune, valtoare, dorinta..ca s-au evaporat visele..ca s-au innecat iluziile..ca sentimentele s-au blocat pe un pisc de munte prea inalt pt a mai putea fi atins cu acesti bocanci uzati..Constata pe masura ce timpul trecea ca doar amintirile ii mai legau..Amintiri superbe , dar trecute..Amintiri . 

Si a plecat..A fost un acord tacit..Stabilisera sa se intalneasca intr-o zi, dar ea nu a mai dat nici un semn de viata..el asemenea..si asa se implineau deja cateva saptamani de cand nu-si mai vorbisera dupa acea intoarcere in timp..Ar fi dat orice sa stearga de pe harta ei legaturile ce se creasera de-a lungul timpul..Insa la naiba..era atat de greu..Isi umpluse timpul cu prieteni, cu iesiri, cu un alt barbat, cu shoppingul de toate zilele din viata unei femei..cu orice..dar nu reusise..

In ultima instanta, decisese sa se sinucida. Pe ea..si odata cu ea..toate gandurile, durerile , bucuriile, esecurile, reusitele, dar mai ales..oamenii ce trecusera prin viata ei. Sub pretextul unei solitudini prea incarcate, il convinsese pe Emil, prietenul ei din copilarie, politist de meserie..sa innopteze la el..Vroia sa aibe cu cine imparti o vorba, o lacrima, un pahar de vin rosu..Prieten de nadejde,  cum fusese intotdeauna, Emil o primise in casa lui, ii oferise dormitorul, el ramanand sa doarma pe canapea ..doar-doar de-ar fi reusit sa isi vada prietena iar fiind fericita, luand totul de la zero cu altcineva si lasand in urma ceva ce de mult nu ii mai facea bine. Dupa vreo doua ore, se strecura pana in baie, unde Emil obisnuia sa-si tina in cuier pantalonii de servici si vazandu-i pistolul, se bucura ca totul era atat de simplu..ca nu trebuia sa depuna prea multe eforturi pt a reusi ce-si dorea. Se imbraca cu hainele de strada, notase cateva cuvinte pe un post-it si cu o grija pasagera ca va lasa apartamentul descuiat, iesi din casa..iar in cateva secunde, deja se uita dupa un taxi pe strada luminata doar de 1 stalp ce palpaia , ceilalti doi neavand bec de cand il stia ea pe Emil ca locuind la adresa asta.

Si uite asa..se trezi pe peronul garii..cu pistolul in mana ..Cu fata limpede, ochii larg deschisi de parca nici o grija nu ii strabatea mintea, insa ..cu sufletul greu ca al unui om care stia ca se indreapta catre ghilotina si ca acela era ultimul sau drum...

Ridica usor mana in care se afla pistolul..observa cat de tare ii tremura ..Stia ca daca va ezita mult, se va razgandi ..si nu-i veneau in minte decat zilele de regrete inchisa in casa, pachetele de tigari fumate in nestire, telefoanele primite de la prieteni care incercau sa o consoleze sau sa o distreze..Nu mai vroia ! Clar nu mai vroia ..Nu mai putea si mai ales..NU MAI VROIA! 

Isi indrepta pistolul catre inima.. si ...

" O fata in varsta de doar 22 de ani a fost gasita astazi de dimineata in jurul orei 4 , de catre un calator , pe peronul garii Sinaia , zacand intr-o balta de sange, cu o urma de impuscatura in dreptul inimii. Asupra ei, nu au fost gasite acte de identitate sau vreun bilet care sa dea de inteles ca ar fi vorba de o sinucidere. Investigatiile sunt insa in desfasurare. "

Acum, acolo, putea din nou sa iubeasca. Era fericita.